04/07/2026
Presa preia comentariile ascunse prin Facebook ale ministrului Radu Miruță, dar unde este poziția oficială?
Ce jocuri face Radu Miruță? Cum a trecut de la „drumul fără întoarcere”, promis la instalarea în funcție, la explicația că, din postura de ministru interimar, nu poate lua o decizie?
Încă de la instalarea în funcția de ministru al Apărării Naționale, Radu Miruță a vorbit despre „drumul fără întoarcere” și despre căutarea unor soluții pentru ca Steaua să promoveze.
Face Radu Miruță jocurile caracatiței care blochează Steaua în Liga a 2-a sau îi este teamă să ia o decizie? Pentru că, din punct de vedere legal, dacă există baza legală pentru semnarea parteneriatului, interimatul nu îl împiedică să ia o decizie.
🖋️ Încă de la reactivarea secției de fotbal, echipa Steaua a fost și rămâne victima numeroaselor campanii de dezinformare și atacuri orchestrate în presă și televiziuni. Aceste acțiuni sunt coordonate de fostul condamnat penal din Pipera, a cărui rețea de influență urmărește defăimarea și subminarea celui mai important brand al fotbalului românesc, precum și continuarea furtului de identitate început în 2003. Tentaculele acestei „caracatițe” se extind de la „Palatul infractorului din Pipera” până în sfera politică.
🏅Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” este o structură sportivă de drept public, aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale. Funcționarea și organizarea sa sunt reglementate de Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, care prevede la articolul 29 și următoarele că aceste cluburi sunt finanțate și administrate de instituțiile publice de care aparțin.
🔹 Din acest motiv, orice decizie de reorganizare sau asociere a unei secții, în special cea de fotbal, trebuie să fie aprobată la nivelul conducerii ministerului, printr-un ordin de ministru.
În anul 2022, ministrul apărării Vasile Dîncu a emis un ordin prin care a modificat regulamentul CSA Steaua și a permis clubului să încheie asocieri cu persoane juridice de drept privat, deschizând astfel calea pentru un parteneriat public-privat care să asigure revenirea echipei de fotbal în competițiile profesioniste.
⚖️ Legea 69/2000 stabilește totodată și o interdicție clară:
„Structurile sportive de drept public nu pot participa direct la constituirea de societăți comerciale sportive pe acțiuni, însă pot ceda dreptul de participare la competițiile sportive profesioniste unor societăți comerciale sportive pe acțiuni, constituite conform legii, prin contract.”
🔸 Cu alte cuvinte, CSA Steaua nu poate fi acționar direct într-o firmă, dar are dreptul să încheie contracte prin care să pună la dispoziție drepturile sportive, marca și palmaresul, rămânând în continuare proprietarul acestora.
Un mecanism viabil pentru a realiza acest lucru este asocierea în participațiune, reglementată de Codul Civil la articolele 1949–1954.
📖 Potrivit art. 1949 alin. (1) Cod Civil: „Asocierea în participațiune este contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participație la beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni pe care le întreprinde.”
📖 Conform art. 1950 alin. (2), „Asocierea nu dă naștere unei persoane juridice.”
🔹 Astfel, nu se creează o entitate nouă, ci doar un raport contractual între CSA și partenerul privat, fiecare păstrându-și personalitatea juridică.
Aplicat la situația Stelei, mecanismul ar funcționa astfel: prin ordin al ministrului, Ministerul Apararii Nationale, Romania - www.mapn.ro aprobă separarea secției de fotbal și posibilitatea de asociere.
Clubul Sportiv al Armatei Steaua încheie un contract de asociere în participațiune cu o firmă privată, prin care clubul pune la dispoziție:
🔸 stadionul Steaua
🔸 baza de pregătire
🔸 marca „Steaua București”
🔸 palmaresul istoric
🔸 drepturile de participare la competițiile organizate de FRF
Toate acestea rămân în proprietatea CSA Steaua, dar sunt oferite spre folosință, cu clauze clare de protecție juridică.
🔸În schimb, partenerul privat aduce finanțare, management profesionist, jucători și infrastructura competițională necesară pentru performanță.
📊 Profitul și pierderile generate de activitatea fotbalistică se împart conform contractului.
Prin această formulă, CSA Steaua își protejează numele, marca și palmaresul, care nu sunt cedate definitiv, ci doar licențiate sau puse la dispoziție.
🔹 În același timp, echipa de fotbal poate promova și participa în Superliga de fotbal, fiind susținută financiar de partenerul privat și organizată după regulile sportului profesionist.
⚠️ Asocierea în participațiune nu presupune organizarea unei licitații clasice, întrucât nu este o concesiune de bun public, ci o colaborare contractuală pentru un scop sportiv, aprobată prin ordin de ministru.
Din punct de vedere juridic, aceasta este una dintre cele mai solide și flexibile soluții pentru ca Steaua să revină în fotbalul profesionist, respectând atât Legea nr. 69/2000, cât și Codul Civil.
👉 Clubul își păstrează identitatea și patrimoniul simbolic, dar creează un cadru prin care finanțarea și know-how-ul privat se pot integra legal în susținerea echipei.
Pentru a înțelege mai bine acest tip de asociere în participațiune, prezentăm în continuare pașii care se urmează în cadrul unei astfel de colaborări, cu respectarea prevederilor Legii nr. 69/2000 și ale Codului Civil.
1. Separarea secției de forbal :
• Steaua adoptă o hotărâre internă prin care secția de fotbal devine o structură distinctă în cadrul clubului.
• Această hotărâre trebuie aprobată prin ordin al ministrului
Apărării Naționale, conform Legii 69/2000 (art. 28 și art. 31).
2. Definirea bunurilor și drepturilor puse la dispoziție
• CSA Steaua păstrează proprietatea asupra următoarelor:
🔸 marca „Steaua București”
🔸 palmaresul istoric
🔸 baza sportivă / stadionul și facilitățile de antrenament
🔸 dreptul de participare la competiții (afiliere FRF)
• Aceste bunuri nu se vând și nu se cesionează definitiv, ci sunt folosite prin contract de asociere.
3. Selectarea partenerului privat
• În asocierea în participațiune nu se creează o societate nouă și nu se transferă proprietatea bunurilor publice.
• Contractul se poate încheia direct cu un partener privat, cu aprobarea ministrului Apărării, fără licitație clasică, pentru că este un parteneriat civil pentru scop sportiv, nu o concesiune economică.
4. Încheierea contractului de asociere în participațiune
• Steaua aduce în asociere: marca, palmaresul, baza sportivă și drepturile sportive.
• Firma privată aduce: finanțarea echipei, management profesionist, jucători și infrastructura competițională.
• Se stabilesc clar: profitul/pierderile, obligațiile fiecărei părți, protecția mărcii și palmaresului, controlul asupra imaginii și al deciziilor sportive.
5. Obținerea certificatului de identitate sportivă (CIS)
• Societatea privată sau structura comună obține un CIS propriu de la Ministerul Sportului.
• Acesta confirmă că entitatea poate participa la competițiile profesioniste și că are statut sportiv valid.
6. Validarea de FRF și participarea în competiții
• Pe baza contractului, FRF aprobă că entitatea privată poate prelua dreptul de participare al CSA Steaua în competiții.
• Echipa joacă în Liga 1 sau Liga 2, cu finanțare privată și organizare profesionistă, dar marca și palmaresul rămân sub controlul CSA Steaua.
❗ Nu dorim să intrăm în nicio polemică legată de faptul că, prin obținerea unui nou CIS, clubul sau asociația constituită prin asocierea în participațiune este considerată o entitate nouă.
📑 Un CIS (Certificat de Identitate Sportivă) este un document emis de Ministerul Sportului care atestă că o entitate sportivă are statut sportiv valid și poate participa în competiții profesioniste.
🔹 Aspecte importante:
1. CIS-ul nu creează automat un club nou:
• CIS-ul atestă doar că entitatea care participă în competiții este recunoscută oficial.
• Obținerea unui CIS distinct de către entitatea rezultată din asociere nu presupune că echipa istorică Steaua își încetează existența sau că își pierde identitatea.
• Practic, este doar o recunoaștere a entității operative (structura de fotbal administrată împreună cu partenerul privat) pentru competiții.
2. De ce este necesar un CIS nou în asocierea în participațiune:
• Steaua rămâne proprietarul mărcii, palmaresului și bazei sportive, dar entitatea care joacă efectiv în Liga 1/2 trebuie să fie recunoscută ca participant sportiv legal de FRF și Ministerul Sportului.
• Ministerul și FRF nu pot atribui CIS-ul Stelei pentru o entitate separată care are un partener privat, pentru că aceasta nu este o structură de drept public, ci o colaborare contractuală.
3. Identitate și continuitate:
• Marca „Steaua București” și palmaresul rămân în proprietatea Stelei.
• Echipa care joacă în competiții poate folosi aceste elemente prin contract, dar CIS-ul ei va fi al entității operative (nu al CSA Steaua ca structură de drept public).
• Din punct de vedere sportiv și administrativ, entitatea cu CIS-ul propriu nu este „un club complet nou” în sensul tradițional, ci mai degrabă o structură autorizată să concureze folosind drepturile Stelei.
Prin asocierea în participațiune, Steaua își protejează marca, palmaresul și identitatea, iar această formă de colaborare reprezintă soluția legală pentru revenirea în fotbalul profesionist, depășind piedicile politice și blocajele din Liga a 2-a impuse de mafia care apără interesele lui GB.