Ioana-Roxana Spătaru

Ceea ce vindecăm în noi nu mai ajunge să fie reparat de copiii noștri

Niciun copil nu vine pe lume cu misiunea de a-și vindeca părinții. Și totuși, mulți cresc încercând exact asta.

Unii învață să fie cuminți pentru ca mama să nu mai plângă. Alții devin perfecționiști pentru a primi aprecierea pe care părinții nu au știut să o ofere. Unii își reprimă emoțiile pentru că acasă nu era loc și pentru durerea lor. Alții ajung să creadă că valoarea lor depinde de cât de mult pot avea grijă de ceilalți.

Copiii nu aleg aceste roluri, ci le învață.

În multe dintre situații, părinții nu fac asta din răutate. Fac atât cât au învățat și ei. Repetă modele pe care le-au trăit în propria copilărie, încercând, uneori fără să-și dea seama, să umple prin copiii lor goluri care nu le aparțin acestora.

Atunci când un adult își vindecă propriile răni, copilul nu mai trebuie să devină salvatorul lui. Nu mai trebuie să-i regleze emoțiile, să-i câștige iubirea, să-i confirme valoarea sau să-i poarte neputințele.

Poate, în sfârșit, să fie ceea ce este firesc să fie: un copil.

Vindecarea unui părinte schimbă atât prezentul, cât și viitorul întregii familii. Fiecare rană pe care alegem să o adresăm și să o integrăm este o povară pe care copiii noștri nu vor mai fi nevoiți să o ducă.

Nimeni nu poate fi un părinte perfect. Însă fiecare dintre noi poate spune: “Aici se oprește.” Și apoi să facă, zi de zi, tot ceea ce depinde de el pentru ca propriile răni să nu devină povara generației următoare.

Și astfel, ceea ce vindecăm în noi nu mai ajunge să fie reparat de copiii noștri.

Respectul se câștigă. Controlul se “moștenește”.
De mult prea multe ori, tradiția devine control.

Există încă familii în care femeile par să conducă din generație în generație. Bunica stabilește regulile, mama le respectă, iar fiica învață că iubirea înseamnă conformare. La prima vedere pare un matriarhat. În realitate însă, este un tipar de control care se transmite mai departe.

Există autoritate câștigată și există autoritate impusă. Diferența dintre cele două este una uriașă.

În familiile în care dinamica este una sănătoasă, seniorii sunt respectați pentru felul în care au trăit, pentru maturitatea și pentru înțelepciunea lor. Sfaturile lor sunt ascultate din alegere, nu din teamă, nu din obligație.

În familiile dominate de control însă, regulile nu pot fi puse sub semnul întrebării. Fiica trebuie să gândească la fel ca mama, să facă aceleași alegeri și să păstreze aceeași ordine, chiar dacă aceasta intră în conflict cu propria identitate. Iar când își întemeiază propria familie, fără să-și dea seama, transmite mai departe exact ceea ce pe ea a rănit-o.

Şi astfel, se nasc loialitățile invizibile. Oamenii nu aleg conștient acest drum, ci ajung să creadă că iubirea și apartenența depind de obediență. Mulți nici nu au avut ocazia să descopere cine sunt în afara acestor reguli și ajung să fie copleșiți de teama că vor fi respinși de propria familie dacă vor face alegeri diferite.

Ieșirea dintr-un astfel de sistem este una anevoioasă. Cel care îndrăznește să schimbe ceea ce generații întregi au construit, chiar dacă acel model este unul disfuncțional, va fi judecat, va fi criticat, respins sau chiar amenințat cu excluderea emoțională.

Mulți, deși își doresc schimbarea, renunță pe parcurs tocmai pentru că se simt singuri. Desprinderea dintr-un tipar transgenerațional doafuncțional atât de puternic cere curaj, cere consecvență și asumare.

Validare pe care o aștepți, cel mai probabil nu va veni niciodată. Nimeni nu poate găsi validare într-un sistem care își protejează propriile reguli și încearcă să readucă la conformare pe oricine se abate de la ele.

Așteptând aprobarea celor care și-au construit identitatea în jurul acelui tipar, le ceri, de fapt, să recunoască faptul că există și un alt mod de a trăi. Iar pentru cei mai mulți, acesta este un pas pe care nu îl pot face.

Nu poți aștepta validarea celor care, pentru a ți-o oferi, ar trebui să își invalideze propria poveste de viață. Ar însemna să pună sub semnul întrebării alegerile, sacrificiile și convingerile în care au investit și în jurul cărora și-au construit identitatea.

Tocmai de aceea, schimbarea nu începe atunci când familia îți dă voie să fii diferit. Începe în momentul în care îți dai singur permisiunea să trăiești în acord cu valorile tale.

O femeie care își vindecă propriile răni nu mai are nevoie să-și controleze copiii pentru a se simți în siguranță. Ea își poate descoperi propriile valori, poate face alegeri care îi aparțin și le poate oferi copiilor libertatea de a deveni ei înșiși, nu o copie a generației de dinainte.

Cea mai valoroasă moștenire pe care o putem lăsa copiilor noștri este libertatea. Libertatea de a respecta trecutul fără a fi obligați să-l repete.

Cum știi că trăiești după valorile tale și nu după regulile familiei din care vii?

Multe dintre alegerile noastre nu sunt, de fapt, ale noastre.

Alegem o profesie pentru că “așa se face.”

Rămânem într-o relație pentru că “familia trebuie păstrată cu orice preț.”

Ne simțim vinovați când spunem “nu.”

Cerem voie să fim noi înșine, chiar și atunci când suntem adulți.

“Ce aș alege cu adevărat, dacă nimeni nu m-ar judeca?”

Vindecarea nu înseamnă să schimbăm lumea din jurul nostru. Înseamnă să avem curajul de a descoperi cine suntem dincolo de regulile pe care le-am învățat.

Este un proces care începe în momentul în care ne permitem să ne punem întrebări pe care, ani la rând, le-am evitat.

Alegerile noastre sunt expresia cea mai sinceră a priorităților noastre.

Viața noastră nu este construită din ceea ce spunem că ne dorim, ci este construită din ceea ce alegem, zi după zi.

Transformarea începe în clipa în care încetăm să ne mai definim după ceea spunem, ori după ceea ce ne dorim și începem să ne privim prin prisma alegerilor pe care le facem.

Dacă spui că îți dorești claritate, dar orice altceva ajunge înaintea spațiului în care ai putea să o construiești, problema nu este lipsa clarității. Este faptul că, în acest moment, claritatea nu este încă o prioritate reală.

Dacă spui că relațiile pentru tine sunt importante, dar le oferi doar ceea ce rămâne după toate celelalte lucruri din viața ta, alegerile tale spun o altă poveste decât cuvintele tale.

Dacă spui că sănătatea este importantă, dar nu găsești timp pentru odihnă, pentru mișcare și hrana care să te susțină, viața ta exprimă o altă ordine a priorităților.

Adesea credem că avem nevoie de mai multă motivație, însă în realitate avem nevoie de mai multă onestitate față de noi înșine.

Schimbarea nu începe atunci când ne propunem ceva nou, ci atunci când alegerile noastre încep să susțină ceea ce spunem că este important pentru noi.

Din acel moment viața noastră începe să reflecte ceea ce spunem că ne dorim.

Așa cm și în prezent reflectă fie conflictul interior generat de decalajul dintre ceea ce spunem și unde acționăm. Fie alegerile pe care cu adevărat le prioritizăm, cele în care investim timp, energie și bani.

Ce spun alegerile tale de zi cu zi despre ceea ce este cu adevărat important pentru tine?

În perioada 25 iunie - 3 iulie organizez în Grecia a doua ediție a unui retreat de practică spirituală și lucru cu sine.

Anul trecut am făcut prima ediție și a ieșit foarte bine. Am îmbinat practica, lucrul în grup, conversațiile și timpul petrecut împreună într-un mod relevant ca experiență de viață.

Nu este ceva “turistic” sau comercial, ci mai degrabă o experiență într-un spațiu susținut 24 din 24 de ore, de la momentul plecării și până la revenirea în țară.

Pe parcursul retreat-ului lucrăm prin:

• practică spirituală
• activități și procese de grup
• antrenamente pentru corpul fizic
• coaching pentru conștientizare și clarificarea a ceea ce practica și interacțiunile activează pe parcurs

Există însă și suficient spațiu pentru mare, plajă, odihnă, râs, explorare și simpla bucurie de a petrece timp cu oameni de calitate cu care să rezonezi.

Toate acestea fac parte din practică la fel de mult ca meditația și lucrul în echipă.

Grupul pentru anul acesta este aproape format.
A mai rămas disponibilă o singură cameră, potrivită pentru una sau două persoane.

Dacă simți interes sau vrei să afli mai concret despre ce este vorba, scrie-mi în privat.

Există o diferență uriașă între a observa un tipar și a fi liber de el.

Majoritatea oamenilor reușesc să identifice foarte bine ceea ce li se întâmplă.

Știu când reacționează din frică. Știu când caută validare. Știu când se abandonează pe ei înșiși într-o relație.

Și totuși, în situațiile importante, continuă să facă aceleași alegeri.

Între conștientizare și transformare există un spațiu.

Un spațiu care cere timp, practică, prezență și disponibilitatea de a face alegeri diferite, chiar și atunci când sunt inconfortabile.

Înțelegerea este un început. Un început bun.

Transformarea însă începe atunci când ceea ce vezi devine ceva ce poți trăi diferit.

Momentele de Lună Plină sunt oportunități reale de repoziționare.

Asta nu înseamnă că ceea ce putem face la Lună Plină nu putem face și în orice alt moment al lunii.

Însă atunci când Luna este plină, întreaga energie susține o anumită direcție de conștientizare și respectiv, de repoziționare. Anumite teme devin mai vizibile, anumite emoții devin mai puternice, anumite adevăruri mai greu de ignorat.

Putem alege să folosim această oportunitate și să lucrăm conștient cu ceea ce se activează în noi.

Sau putem să nu ne raportăm în niciun fel la ea.

Însă atunci când nu aducem conștiență, ceea ce se amplifică sunt fix acele aspecte pe care le evităm, le ignorăm și sunt în umbră.

Luna Plină nu creează ceva nou în noi.
Ea doar luminează ceea ce există deja în sistemul nostru.

🤍

Revin cu o veste importantă:
programul Retreat - Călătoria către un sine integrat se întoarce în format fizic, în București.

În ultimii ani am lucrat mult online. A fost valoros, a fost necesar și a ajutat mulți oameni.

După această perioadă, am ales însă, să aduc programul înapoi în sala de curs, așa cm a început.

Pentru cei care simt că vor mai mult decât înțelegere intelectuală.
Pentru cei care sunt dispuși să treacă de la “a discuta despre schimbare” la a o trăi cu adevărat.
Pentru cei care vor transformare reală, nu doar insight-uri.

Dacă vrei să afli când apar detaliile, urmărește pagina.

În curând voi povesti mai mult despre noua structură și despre cm te poți înscrie, dacă simți că a sosit momentul să alegi acest parcurs.