Federatia Romana De Pescuit Sportiv

DESPRE SOLIDARITATEA PESCARILOR SPORTIVI

Prin această postare, Federația Română de Pescuit Sportiv inițiază un proiect pentru repopularea tuturor apelor publice din România.
Această postare este un test pentru pescarii sportivi, indiferent dacă pescuiesc pentru agrement, recreere și competiție.
În acest sens, Federația Română de Pescuit Sportiv intenționează să deschidă un cont bancar destinat acestei inițiative în care fiecare să depună o sumă de bani de minim 100 de lei. În schimbul acestei donații, deponenții vor primi gratuit o licență de pescuit sportiv valabilă pentru un an de zile cu care pot pescui în toată Uniunea Europeană.
Fondul creat în acest sens va constitui aportul cu care se vor cofinanța proiectele de finanțare de la Uniunea Europeană.
Acesta este un test pentru a evalua interesul pescarilor privind protecția resurselor acvatice vii. În funcție de interesul pescarilor sportivi, fondul va fi operațional începând cu anul viitor.
Ideea este că banii plătiți de pescari ca și cotizații către AJVPS-uri nu ajung acolo unde trebuie, ci au alte destinații, neputând fi controlati.
Vă rog să distribuiți această postare!

Ștefan Popescu președinte al Federației Române de Pescuit Sportiv.

NORI NEGRI LA ORIZONT!

Faptul că minciuna are picioare scurte, este dovedit de înțelepciunea populară. Iar că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, este un alt proverb românesc extrem de adevărat.
Să vedem cm se aplică în domeniul pescuitului.
Se știe cât de mare este disperarea pentru a menține aceste pușculițe de partid numite AJVPS-uri, copilele mai mici ale AGVPSR.
După chixul cu OUG 85/2016, decedată ca urmare a Deciziilor CCR nr. 312/2018 și 383/2019, a intrat pe piață Legea nr. 176/2024.
Cum și-au bătut cuie în talpă inițiatorii aceste legi menite să păstreze contractele cu fostele AJVPS-uri?
Să vedem ce spune legea privind asociațiile în scop recreativ. Definiție:
Art. 4 pct. 4. „asociație de pescari recreativi” - persoana juridică română fără scop lucrativ, constituită în condițiile legii, care are în obiectul de activitate organizarea și practicarea de către membrii acesteia a pescuitului în scop recreativ, afiliată pentru reprezentare la asociația, uniunea sau federația națională de utilitate publică, reprezentativă la nivel național și internațional;

Să facem o analiză asupra acestei definiții.

- asociațiile sunt definite ca persoane juridice fără scop lucrativ, constituite în condițiile legii care are în obiectul de activitate organizarea și practicarea de către membri săi a pescuitului în scop recreativ.
Asociațiie fără scop lucrativ se constituie cu respectarea prevederilor OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Să vedem acum ce este pescuitul recreativ.
Deși Legea nr. 176/2024 nu explică în clar ce fel de activitate este (definiția ca fiind activitate necomercială nu este suficientă) să căutăm în Codul CAEN. Și unde îl regăsim? În Codul CAEN 9319 - Alte activități sportive. Măi să fie! Adică este sport?

Frumusețea vine însă din altă parte. Adică din continuarea definiției. ia să vedem ce spune:

„afiliată pentru reprezentare la asociația, uniunea sau federația națională de utilitate publică, reprezentativă la nivel național și internațional”;
Aici este frumusețea.
Asociațiile nu se pot afilia potrivit art. 35 din OG 26/2000 decât la o federație, nu la o asociație sau uniune (uniunile se fac la cooperative, nu la asociații fără scop lucrativ).
Și care este federația la care se pot afilia? AGVPSR este ea însăși o asociație, deci afilierea la aceasta este ilicită. Mai rămâne o federație. Însă ca să te afiliezi la federație, trebuie să fi structură sportivă.
Să vedem ce a zis Curtea Constituțională a României cu privire la asociațiile care fac activități recreative specifice unei ramuri de sport (sport însemnând agrement, recreere și competiție). Citez din Decizia CCR nr. 853/2019.

CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

8. Deși activitățile sportive pot fi îndeplinite atât cu titlu profesional, cât și în scop recreativ, exercitarea lor trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, rațiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării acelorași activități, fără suport legal. O atare soluție legislativă nu poate fi calificată însă ca venind în contradicție cu dreptul de asociere. De altfel, Curtea Constituțională a statuat constant în jurisprudența sa că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autoarei excepției, înscrisul depus la dosar de avocatul autoarei excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 36 alin. (2) și (4) din Legea nr. 69/2000 stabilesc regula unicității unei federații sportive la nivel național pentru o ramură de sport și instituie sancțiunea nulității de drept în cazul înființării sau modificării statutelor și actelor constitutive ale federațiilor sportive naționale fără respectarea dispozițiilor legale referitoare la obținerea avizului Ministerului Tineretului și Sportului.
15. Totodată, Curtea reține că, în concepția legiuitorului, „educația fizică și sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat“ [a se vedea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 69/2000], iar statul recunoaște și stimulează acțiunile organizatorice și de promovare a educației fizice și sportului, desfășurate de autoritățile administrației publice și, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învățământ, în structuri ale apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale, în sănătate, în societăți comerciale, precum și în alte sectoare ale vieții sociale, potrivit reglementărilor legale. În același timp, conform art. 35 alin. (1) și (2) din aceeași lege, federațiile sportive naționale sunt structuri sportive de interes național și persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ. Opțiunea legiuitorului pentru stabilirea regulii unicității unei federații sportive la nivel național pentru o ramură sportivă este justificată prin prisma atribuțiilor principale pe care o asemenea structură sportivă le are, potrivit art. 37 din Legea nr. 69/2000, printre care: elaborarea strategiei naționale de dezvoltare a ramurii de sport și controlul aplicării acesteia de către membrii afiliați; organizarea, conducerea, controlul și supravegherea activităților și competițiilor sportive oficiale la nivel național, în baza statutelor și a regulamentelor adoptate; organizarea și coordonarea întregii activități a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecționarea continuă, clasificarea și promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcționare; elaborarea și realizarea planurilor de pregătire și de participare a sportivilor de performanță români din cadrul reprezentativelor naționale la competițiile internaționale; exercitarea puterii disciplinare în termenii prevăzuți de prezenta lege și potrivit statutelor și regulamentelor proprii; organizarea sau tutelarea competițiilor oficiale cu caracter internațional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului și Sportului; colaborarea cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu Ministerul Educației și Cercetării și/sau cu instituțiile din structurile acestora pentru formarea și perfecționarea specialiștilor din domeniul sportului; asigurarea reprezentării României în competițiile sportive și în organismele internaționale la care sunt afiliate.
16. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că dreptul de asociere cuprinde posibilitatea cetățenilor de a se asocia, în mod liber, nu numai în partide politice și sindicate, ci și în alte tipuri de organizații, ligi și uniuni, cu scopul de a participa la viața politică, științifică, socială, culturală, sportivă sau de a-și realiza o serie de interese legitime comune (a se vedea în acest sens Decizia nr. 4 din 10 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 24 martie 1993). De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 februarie 1993).
17. În consecință, Curtea constată că stabilirea unor reguli specifice privind federațiile sportive la nivel național pe care legea le prevede din necesități de organizare și funcționare unitară a activității sportive dintr-o anumită ramură nu afectează, prin conținutul lor, dreptul fundamental de asociere. De altfel, Curtea observă că, în acord cu dispozițiile art. 40 din Constituție, prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 69/2000 stabilesc că statul recunoaște și garantează persoanei fizice și juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive, iar art. 21 alin. (2) din lege dispune că dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.
18. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (2) și (6) din Legea nr. 69/2000, față de prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, este de observat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, și Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996), principiul egalității în drepturi a cetățenilor poate fi invocat de o persoană juridică numai în situația în care, datorită unui tratament juridic diferențiat promovat față de aceasta, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii sau a autorităților publice, sau în situația în care, prin intermediul persoanei juridice, cetățenii își exercită un drept constituțional, cm este dreptul de asociere.
19. În prezenta cauză, autoarea excepției susține încălcarea principiului egalității în drepturi prin prisma unei pretinse discriminări între federațiile sportive constituite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 69/2000 (9 august 2000) și cele constituite ulterior acestei date. Or, sub acest aspect, critica apare ca neîntemeiată, având în vedere dispozițiile finale și tranzitorii ale actului normativ evocat, care, prin art. 94, au stabilit că „în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia“. Prin articolul unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 240/2000 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 94 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, termenul menționat a fost prorogat la data de 31 decembrie 2001.
20. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că prevederile de lege criticate, interpretate în ansamblul cadrului normativ privind educația fizică și sportul, stabilit prin Legea nr. 69/2000 și Regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 14 septembrie 2001, au un conținut clar, precis și previzibil, de natură să permită destinatarilor să își adapteze conduita, astfel încât să se conformeze regulilor stabilite. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție privind exigențele de calitate a legilor nu au fost încălcate.
21. În fine, Curtea precizează că analiza validității statutului/actului constitutiv al unei asociații constituite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 69/2000 implică aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, ceea ce excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei.
22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Uniunea Columbofililor Profesioniști din România în Dosarul nr. 4.921/120/2018 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că prevederile art. 36 alin. (2) și (6) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.

Uniunea columbofililor este tot un fel de AGVPSR, care a rămas fără pescuit sportiv prin Hotărâre judecătorească definitivă.

Ce concluzii se desprind din aceste considerente ale Curții Constituționale:
1. Asociațiile așa zise în scop recreativ, trebuie să fie autorizate ca structuri sportive.
2. afilierea este posibilă doar la Federația Română de Pescuit Sportiv, lucru puțin probabil din cauza vânătorilor.

Care vor fi consecințele? În primul rând, contractele de utilizare a resurselor acvatice vii încheiate cu asociații neautorizate sunt lovite de nulitate absolută. Menținerea lor în vigoare fără a fi autorizate intră sub incidența art. 135 Cod Penal, care spune:

Condiţiile răspunderii penale a persoanei juridice

(1) Persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.
(2) Instituţiile publice nu răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în exercitarea unei activităţi ce nu poate face obiectul domeniului privat.
(3) Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârşirea aceleiaşi fapte.
Iar art. 136 stabilește pedepsele complementare, astfel:

(1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale şi complementare.
(2) Pedeapsa principală este amenda.
(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la 3 ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciară;
f) afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.

Aceste prevederi din Codul penal, se completează cu art. 14 din OG 26/2000 care sancționează cu dizolvarea, lipsa autorizațiilor administrative prealabile.

Deci, la ce să ne asteptăm?

Federația Română de Pescuit Sportiv a notificat Curtea de Conturi și MADR cu privire la contractele de utilizare a resurselor acvatice vii cu persoane juridice neautorizate.
Aștept cu interes un punct de vedere oficial, iar în situația în care o să o scalde, există sesizarea penală, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană a declanșat procedura EU Pilot cu privire la România, la sesizarea FRPS legată de Legea nr. 176/2024.

Ștefan Popescu - președinte FRPS

Votați!

What is the Best Wine Tasting Room for 2026? A comfortable, elegant tasting room with a knowledgeable staff can elevate the entire wine tasting experience.

CĂLDURĂ MARE!
CINE SCOATE CASTANELE DIN FOC ȘI CU CE PREȚ

În urmă cu 10 zile, am notificat defuncta ANPA asupra caracterului infracțional al contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii încheiate cu asociațiile de pescuit în scop recreativ.
Să lămurim aspectele penale ale acestor contracte.
Așa cm se știe, au fost diferite litigii între Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România și Federația Română de Pescuit Sportiv. Ultima Hotărâre dată de Tribunalul București cu nr. 599/2019, definitivă prin Hotărârea ICCJ nr. 743/2022, a obligat AGVPSR și implicit asociațiile membre, să elimine din Statut orice referire la activitățile sportive de pescuit sportiv.
Susținătorii AGVPSR din Parlament, indiferent de culoare politică, au clocit atunci OUG 85/2016 care a nășit pescuitul sportiv numindu-l pescuit recreativ. Însă ce să vezi? Deși definiția acestuia era incertă, pescuitul recreativ este tot activitate sportivă. Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 853 din 2019, a decis definitiv și general obligatoriu că asociațiile inființate în baza OG 26/2000 și care au în scop și obiective activități recreative, este obligatoriu să fie recunoscute și autorizate ca structuri sportive.
Care sunt consecințele? Structurile sportive sunt recunoscute și autorizate de Agenția Națională pentru Sport, potrivit prevederilor Legii nr. 69/2000. Lipsa autorizării se sancționează potrivit art. 14 din OG 26/2000 cu dizolvarea dacă aceste activități se desfășoară înaintea autorizării.
Ce asociații sunt în această situație? Toate asociațiile care au semnat contracte de utilizare a resurselor acvatice vii cu ANPA.
Gravitatea faptei îmbracă aspecte penale întrucât prescuitul recreativ utilizează o resursă naturală care aparține statului. Iar acest lucru este infracțiune, prevăzută și sancționată de art. 135 Cod Penal. Problema este și la ANPA, întrucât cei care au semnat contractele pot fi acuzați de abuz în serviciu și de favorizarea infractorului.
Federația, în paralel, a sesizat și Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană și Corpul de control al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar la ANPA se analizează serios la găsirea unei soluții de ieșire din acest impas. Vom vedea, întrucât federația a precizat că în caz că nu se anulează aceste contracte, va sesiza Parchetul general pentru cercetarea faptelor.
Sunt curios dacă dintre beneficiari, va avea careva curajul să spună cât a fost „cotizația” pentru încheierea acestor contracte.

PS CCR prin Decizia 853/2019, a reținut că toate activitățile recreative se desfășoară conform Statutelor și Regulamentelor federațiilor sportive naționale.

Vin vremuri toride, potrivit Institutului Național de Meteorologie!

Ștefan Popescu - președinte FRPS

PENTRU PESCARII SPORTIVI DIN JUDEȚUL TIMIȘ

Sunt înștiințat de către pescarii sportivi din județul Timiș că sunt șicanați de personalul AJVPS Timiș, care afirmă că au concesionat apele publice din județ pentru pescuit recreativ. Dacă întâmpinați probleme, vă rugăm să sunați la nr. de telefon 0768 251 997, atunci când sunteți controlați de către organele de control. Azi am trimis o notificare către AJVPS Timiș, pe care o postez în continuare.

Stefan Popescu - președinte FRPS

3022/20.06.2026

Către,

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Timiș
Str. Bela Bartok, nr. 17 - Timișoara

e-mail: [email protected]

Domnule Președinte,,

Prin prezenta, Federația Română de Pescuit (în continuare FRPS), cu sediul în Alba Iulia, str. Octavian Goga nr. 7, județul Alba, federație sportivă națională pe ramura de sport „pescuit sportiv”, având Certificatul de identitate sportivă nr. 0075101, eliberat de Ministerul Tineretului și Sportului în anul 2013, Cod Unic de Identificare 28179632 și Cont Bancar IBAN RO81 RNCB 0003 1820 8655 0001, deschis la Banca Comercială Română, filiala Alba Iulia, reprezentată prin președinte, dl. Ștefan Popescu, sesizată fiind de către pescarii sportivi legitimați de cluburile sportive afiliate la federație și autorizați ca sportivi de către federație în baza prevederilor art. 14^1 alin. 1 din Legea nr. 69/2000 - legea educației fizice și sportului, vă trimite următoarea:

NOTIFICARE

ca măsură prealabilă a unei sesizări penale privind activitatea asociației dumneavoastră, care potrivit legii și dispozițiilor Curții Constituționale, este încadrată ca fiind infracțională, sub următoarele aspecte:

1.AJVPS Timiș este afiliată la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, al cărui statut se obligă aă il respecte, potrivit art. 2 din propriul statut.
2.AGVPSR a fost obligată se elimine din Statutul propriu orice referire la activitățile sportive de pescuit sportiv, obligație ce serăsfrânge și asupra membrilor afiliați la aceasta.
3.Potrivit statutului AJVPS Timiș, în forma postată pe pagina web www.ajvpstimis.ro., aveți ca activitate Codul CAEN 9312- activități ale cluburilor sportive. Nu aveți în statut codul CARN 9319 - Alte activități sportive, unde sunt încadrate pescuitul sportiv și recreational.
4.Din relatările pescarilor sportivi șicanați de personalul asociației, afirmați că ați concesionat apele publice din județul Timiș. Această afirmație este una mincinoasă, de natură a deruta pescarii sportivi, întrucât apele publice sunt întabulate de Administrația Națională Apele Române (prin ABA Banat) care prin Hotărârea de Guvern 183/2020 le-a scos la licitație pentru pescuit sportiv.
5.Vă atenționez că potrivit Deciziei Curții Constituționale a României nr. 853/2019, asociațiile îmființate în baza OG 26/2000 și care desfășoară activități recreative specifice unei ramuri de sport oficial recunoscute, în cazul de față pescuitul sportiv, sunt obligate să se autorizeze ca structuri sportive potrivit prevederilor Legii nr. 69/2000, sub sancțiunea aplicării unir măsuri coercitive.
6.Vă amintim că pescuitul recreativ a fost introdus prin OUG 85/2016, a cărui lege de aprobare a fost declarată neconstituțională în ansamblul său de Curtea Constituțională a României prin Decizia 383/2019, lege care printre altele, introdusese și organizațiile vânătorești, acesta fiind unul dintre motivele admise de CCR pentru declararea ca neconstituțională a Legii.
7.Sub aceste aspecte, contractele încheiate cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură sunt lovite de nulitate absolută și sancționate penal pentru următoarele considerente:
- art. 197 Cod penal pentru abuz în serviciu pentru funcționarii care au semnat contractele și v-au predat apele publice pe care nu le au în administrare;
- art. 135 Cod penal privind răspunderea penală a persoanei juridice pentru activități pentru care nu este autorizată, sancțiunea complementară fiind dizolvarea persoanei juridice.
8.Vă atragem atenția că sunteți pasibili de sancțiunea de înșelăciune în formă continuată, sancționată de art. 244 Cod penal, pentru faptul că percepeți cotizații de membru de la persoane fizice, fără ca acestia să fie înscriși în Registrul de evidență al asociației de la Judecătoria Timișoara, omisiune care interzice dreptul de vot al pescarilor în Adunarea generală a asociației.
9.Vă annțăm că toate aceste aspecte au fost sesizate de către Federația Română de Pescuit Sportiv către MADR, solicitând verificarea de către Corpul de control al ministrului a legalității încheierii conractelor de utilkizare a resurselor acvatice vii, cât și Curtea de conturi a României. În paralel, federația a formulat o petiție către Comisia Europeană care a confirmat începerea investigațiilor împotriva României pentru activități contrare reglementărilor cu caracter obligatoriu al Uniunii.
Ca autoritate căreia statul român i-a transferat dreptul exclusiv de administrare a pescuitului sportiv la nivel național, vă rugăm să ne comunicați măsurile pe care le-ași dispus pentru a intra în legalitate în termen de 10 zile de la data primirii acestei notificări. După expirarea acestui termen, ne rezervăm dreptul de a sesiza organele de cercetare penală pentru infracțiunile pe care le-am enumerat mai sus.

Atașăm prezentei:
- Hotărârea Tribunalului București nr. 599/2019, investită cu mențiunea definitivă:
- Comunicarea Comisiei Europene privind începerea procedurilor de verificare a României cu privire la legea pescuitului.

PREȘEDINTE,

Ștefan Popescu

ÎN DISPUTA FRPS - ANPA, S-A AJUNS ÎN FAZA „CARE PE CARE”

Așa cm am arătat în postările mele anterioare, ANPA este evident în favoarea asociațiilor așa zise de pescuit în scop recreativ, asociații despre care Curtea Constituționale a decis definitiv și general obligatoriu, că trebuie să fie structuri sportive.
Întrucât în răspunsurile în doi peri date de ANPA cu privire la ce fel de activitate este pescuitul recreativ, astăzi am notificat oficial ANPA cu poziția FRPS.

Iată Textul adresei înaintate către ANPA:

Către,
AGENȚIA NAȚIONALĂ PETRU PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ

Referitor: Adresa dumneavoastră nr. 4175/2026

Prin prezenta, FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE PESCUIT SPORTIV (FRPS), federație sportivă națională, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, cu sediul în Alba Iulia, str. Octavian Goga nr. 7, județul Alba, Cod Unic de Identificare 28179632, deținătoare a Certificatului de Identitate Sportivă (CIS) nr. 0075101 eliberat de autoritatea publică centrală pentru sport, reprezentată legal prin președinte, dl. Ștefan Popescu, vă comunică fatul că a luat act de răspunsul dumneavoastră evaziv cu privire la încadrarea activității de pescauit recreativ în codul CAEN.
Pe această cale, întrucât am constatat că nu ați precizat unde se încadrează această activitate necomercială, vă anunțăm oficial că această activitate este încadrată în Codul CAEN 9319 - Alte activități sportive.
Potrivit prevederilor acestui Cod CAEN, sunt incluse:

· activitati ale producatorilor sau promotorilor de evenimente sportive, cu sau fara facilitati
· activitati pe cont propriu ale sportivilor si atletilor, arbitrilor, membrilor din jurii, personalului ce cronometreaza,etc.
· activitati ale ligilor sportive si organismelor de reglementare
· activitati conexe promovarii evenimentelor sportive
· activitati ale grajdurilor pentru cai de curse, ale adaposturilor pentru câini
· gestionarea rezervatiilor pentru pescuitul si vânatoarea sportiva
· activitati ale ghizilor montani
· activitati suport pentru vânatoarea si pescuitul sportiv sau recreativ
· activități ale participanților individuali, pe cont propriu, la e-sporturi.

Din economia acestor prevederi, pescuitul recreativ este o activitate sportivă, iar raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 853/2019 publicată în Monitorul oficial al României, aceasta a reținut:

14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 36 alin. (2) și (4) din Legea nr. 69/2000 stabilesc regula unicității unei federații sportive la nivel național pentru o ramură de sport și instituie sancțiunea nulității de drept în cazul înființării sau modificării statutelor și actelor constitutive ale federațiilor sportive naționale fără respectarea dispozițiilor legale referitoare la obținerea avizului Ministerului Tineretului și Sportului. 15. Totodată, Curtea reține că, în concepția legiuitorului, „educația fizică și sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat“ [a se vedea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 69/2000], iar statul recunoaște și stimulează acțiunile organizatorice și de promovare a educației fizice și sportului, desfășurate de autoritățile administrației publice și, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învățământ, în structuri ale apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale, în sănătate, în societăți comerciale, precum și în alte sectoare ale vieții sociale, potrivit reglementărilor legale. În același timp, conform art. 35 alin. (1) și (2) din aceeași lege, federațiile sportive naționale sunt structuri sportive de interes național și persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ. Opțiunea legiuitorului pentru stabilirea regulii unicității unei federații sportive la nivel național pentru o ramură sportivă este justificată prin prisma atribuțiilor principale pe care o asemenea structură sportivă le are, potrivit art. 37 din Legea nr. 69/2000, printre care: elaborarea strategiei naționale de dezvoltare a ramurii de sport și controlul aplicării acesteia de către membrii afiliați; organizarea, conducerea, controlul și supravegherea activităților și competițiilor sportive oficiale la nivel național, în baza statutelor și a regulamentelor adoptate; organizarea și coordonarea întregii activități a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecționarea continuă, clasificarea și promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcționare; elaborarea și realizarea planurilor de pregătire și de participare a sportivilor de performanță români din cadrul reprezentativelor naționale la competițiile internaționale; exercitarea puterii disciplinare în termenii prevăzuți de prezenta lege și potrivit statutelor și regulamentelor proprii; organizarea sau tutelarea competițiilor oficiale cu caracter internațional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului și Sportului; colaborarea cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu Ministerul Educației și Cercetării și/sau cu instituțiile din structurile acestora pentru formarea și perfecționarea specialiștilor din domeniul sportului; asigurarea reprezentării României în competițiile sportive și în organismele internaționale la care sunt afiliate.16. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că dreptul de asociere cuprinde posibilitatea cetățenilor de a se asocia, în mod liber, nu numai în partide politice și sindicate, ci și în alte tipuri de organizații, ligi și uniuni, cu scopul de a participa la viața politică, științifică, socială, culturală, sportivă sau de a-și realiza o serie de interese legitime comune (a se vedea în acest sens Decizia nr. 4 din 10 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 24 martie 1993). De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 februarie 1993).17. În consecință, Curtea constată că stabilirea unor reguli specifice privind federațiile sportive la nivel național pe care legea le prevede din necesități de organizare și funcționare unitară a activității sportive dintr-o anumită ramură nu afectează, prin conținutul lor, dreptul fundamental de asociere. De altfel, Curtea observă că, în acord cu dispozițiile art. 40 din Constituție, prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 69/2000 stabilesc că statul recunoaște și garantează persoanei fizice și juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive, iar art. 21 alin. (2) din lege dispune că dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.18. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (2) și (6) din Legea nr. 69/2000, față de prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, este de observat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, și Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996), principiul egalității în drepturi a cetățenilor poate fi invocat de o persoană juridică numai în situația în care, datorită unui tratament juridic diferențiat promovat față de aceasta, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii sau a autorităților publice, sau în situația în care, prin intermediul persoanei juridice, cetățenii își exercită un drept constituțional, cm este dreptul de asociere.19. În prezenta cauză, autoarea excepției susține încălcarea principiului egalității în drepturi prin prisma unei pretinse discriminări între federațiile sportive constituite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 69/2000 (9 august 2000) și cele constituite ulterior acestei date. Or, sub acest aspect, critica apare ca neîntemeiată, având în vedere dispozițiile finale și tranzitorii ale actului normativ evocat, care, prin art. 94, au stabilit că „în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia“. Prin articolul unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 240/2000 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 94 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, termenul menționat a fost prorogat la data de 31 decembrie 2001.20. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că prevederile de lege criticate, interpretate în ansamblul cadrului normativ privind educația fizică și sportul, stabilit prin Legea nr. 69/2000 și Regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 14 septembrie 2001, au un conținut clar, precis și previzibil, de natură să permită destinatarilor să își adapteze conduita, astfel încât să se conformeze regulilor stabilite. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție privind exigențele de calitate a legilor nu au fost încălcate.21. În fine, Curtea precizează că analiza validității statutului/actului constitutiv al unei asociații constituite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 69/2000 implică aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, ceea ce excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei.
ANPA a încheiat contracte de utilizare a resurselor acvatice vii cu asociații constituite în baza OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Potrivit considerentelor Curții Constituționale a României, aceste asociații trebuie să fie recunoscute și autorizate în condițiile Legii nr. 69/2000 - legea educației fizice și sportului ca structuri sportive.
Așa cm a arătat Curtea Constituțională a României, asociațiile constituite înaintea întrării în vigoare a legii nr. 69/2000, atributul de soluționare este al Instanțelor civile.
Sub acest aspect, s-a pronunțat Tribunalul București în dosarul nr. 12012/3/2017* având ca reclamant Federația Română de Pescuit Sportiv iar ca pârâți Ministerul Tineretului și Sportului și Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, asociație la care sunt asociate majoritatea asociațiilor cu care ANPA a încheiat contracte de utilizare a resurselor acvatice vii, fără ca acestea să fie recunoscute și autorizate ca structuri sportive. Prin Hotărârea Tribunalului București nr. 599/2019, AGVPSRa fost obligată să elimine din statut toate activitățile sportive de pescuit sportiv (agrement, recreere și competiții), iar dreptul de repprezentare internațională este un drept exclusiv al FRPS.
Intrucât AGVPSR nu s-a conformat obligațiilor stabilite prin Hotărârea nr. 599/2019, definitivă prin Hotărârea ICCJ nr. 743/2022, FRPS a deschis o actiune în constatare prin care a cerut dizolvarea AGVPSR și achitarea de daune interese.
În paralel, cu privire la faptul că Legea nr. 176/2024 în aprecierea noastră încalcă art. 148(2) din Constituție, pe rolul Curții Constituționale este dosarul nr. 3010D/2025, prin care s-a solicitat declararea legii ca fiind neconstituțională în ansamblul său. De asemenea, Federația Română de Pescuit Sportiv a trimis o Petiție către Comisia Europeană cu privire la același subiect. Comisia ne-a comunicat deschiderea procedurilor de verificare cu privire la cele semnalate.
Vă anuțăm că am solicitat Ministrului Agriculturii să trimită Corpul de control să verifice legalitatea contractelor încheiate de ANPA cu asociațiile așa zise în scop recreativ și de asemenea am sesizat Curtea de Conturi să verifice modul cm este valorificată proprietatea publică.
Vă anunțăm că în lipsa unor măsuri imediate cu privire la aceste contracte, suntem puși în situația de a sesiza organele de cercetare penală sub sancțiunea prevăzută de art. 297 Cod penal, abuz în serviciu, împotriva funcționarilor publici care au încheiat aceste contracte și în baza art. 135 Cod penal, împotriva asociațiilor cu care ați încheiat contracte.
Atașăm prezentei:
- Hotărârea Tribunalului București nr. 599/2019, investită cu titlul definitivă;
- Comunicarea Comisiei Europene cu privire la declanșarea investigațiilor la cele semnalate prin Petiția FRPS

Cu speranța că ați înțeles corect demersurile noastre, primiți salutările noastre cordiale!

Data: 16.06.2026

PREȘEDINTE,

Ștefan Popescu

Așteptăm răspuns, iar în lipsa lui, vom proceda în consecință!